joi, 22 octombrie 2015


Cultura ciupercii Hericium erinaceus



Imaginaţi-vă, că vă plimbaţi prin pădure, şi vedeţi nişte ţepi lungi, albi, atârnând de un copac, ca o barbă albă. La ce v-aţi gândi prima oară? Deşi există o mulţime de răspunsuri, este foarte probabil că aţi zărit o ciupercă denumita Hericium erinaceus. Specia desigur are mai multe denumiri, precum Coama Leului, Ciuperca Arici etc., legat mai ales de aspectul ei remarcabil. Se mai numeşte şi Yamabushiitake – exotic, atât numele, cât şi ciuperca.
În ce păduri ar trebui să vă plimbaţi pentru a putea vedea această specie? Mai ales păduri de fag, dar se găseşte şi în păduri de stejar, nuci, paltini. Deşi la noi în ţara este relativ rară şi din această cauză este considerată o specie protejată, habitatul este foarte variat.

            Cu atât mai mult, pentru că acum 60 de ani în China a început cultivarea ciupercii, la care s-a alăturat Japonia, şi apoi treptat şi alte ţări de pe alte continente.  Care este motivul pentru care oamenii nu s-au mulţumit doar cu specimene care se găsesc în natură, ci au dorit să reglementeze calitatea şi cantitatea producerii acestor bunătăţi? În primul rând faptul că aceste ciuperci sunt nişte bunătăţi. Hericium erinaceus este o ciupercă comestibila, al cărui gust este de foarte multe ori asociat cu cel al fructelor de mare. Există mai multe reţete – de la cele mai simple, până la cele mai exotice- care ne ajută să descoperim o adevărată comoară culinară în această specie. În al doilea rând complexitatea chimică oferă posibilitatea de a folosi ciuperca la scopuri medicinale. Conţinutul bogat în potasiu, zinc, fier, germaniu, fosfor, aminoacizi esenţiali, riboflavină, niacină şi diverse polizaharide, are un efect benefic asupra sistemului nervos, a sistemului imunitar şi a metabolismului.

Dacă ne-am convins de valoarea ciupercii, nu rămâne nimic altceva de făcut, decât să ne apucăm de cultivat. Procedeul în sine nu este unul complicat, şi poate fi efectuat chiar şi de începători. Pentru a avea o recoltă bogată şi sănătoasă, trebuie să asigurăm igiena, temperatura adecvata, umiditate relativ mare, oxigen şi lumină.

Pentru a cultiva aceasta ciuperca vom avea nevoie de rumeguş de foioase sau conifere îmbogăţit cu tărâţe de orez 20% pentru cultura in ciupercarie sau buşteni pentru cultura in natura. Ciupercile nu cresc bine pe subtraturi pasteurizate de aceea substratul se sterilizeaza inainte de inocularea cu miceliu. 

Incubare
În perioada de colonizare a substratului cu miceliu temperatura trebuie să fie între 20 -27 ° C, umiditatea relativă 95 – 100 %. Această perioadă ţine aproximativ 10 – 14 zile. 

Fructificare La fructificare condiţiile climatice trebuie modificate. Timp de 3 – 5 zile umiditatea trebuie menţinută la 95 – 100 %, dar temperatura trebuie scăzută la 10 – 15.6 ° C. De asemenea cantitatea de oxigen in incapere trebuie marita prin aport de aer proaspat. Ciupercile au nevoie de lumina pentru a fructifica care poate sa fie naturala sau artificiala [500 -  1000 lucsi].  În următoarele 4- 5 zile se produce fructificarea. Dupa fructificare umiditatea va fi scăzut uşor pâna la 90 – 95 %, şi temperatura ideală variază între 18 – 24(-27) ° C.

Depozitarea carpoforilor
După două săptămâni ciupercile pot fi recoltate şi păstrate în frigider la 4 ° C, pe o perioadă de două- trei zile. Pentru păstrare mai îndelungată este recomandată uscarea, congelarea sau  conservarea în borcane. Atât pentru uscare, cât şi pentru congelare ciupercile sunt tăiate în bucăţi de aproximativ 5 mm. În cazul în care uscăm feliile de ciuperci, trebuie să avem grijă la temperatură: peste 40 ° C putem pierde numeroase ingrediente preţioase.

Nu doar recolta, ci şi deeurile ramase in urma culturii acestei ciuperci [substrat uza] după ultima recoltă pot fi folosit in grădini, spaţii verzi sau poate fi folosit ca şi compost. Putem să avem surpriza, ca în anotimpurile calde să crească în grădină câteva ciuperci din compostul folosit.
            Există aşteptări grandioase privind beneficiile ciupercii Hericium erinaceus, nu numai pe plan culinar, ci şi pe plan medicinal. În tradiţia chineză ciuperca se foloseşte pentru a menţine integritatea a câtorva organe interne: rinich, stomac, splină, inimă şi ficat. Studii ştiinţifice evaluează efectul pozitiv în tratamentul cancerului, a disfuncţiilor cognitive, a ulcerului gastric  şi a diabetului zaharat. Eficienţa în tratamentul acestro boli nu este încă acreditată. Cert este, că în VI decenii ciuperca a ajuns mult apreciată la nivel mondial. Aşadar dacă dorim o gustare exotică ,sănătoasă şi uşor de crescut, putem să optăm pentru cultivarea speciei Coama Leului.

FI PRIMUL CARE AFLA NOUTATILE DIN CLUBUL CIUPERCARILOR

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Introdu adresa email

Informatia ta este in siguranta