Padurile, plamanii planetei pe care cu totii traim. Element important al ecosferei care ofera habitat, spatiu de viata, refugiu multor specii de ciuperci, plante, animale, fie ele nevertebrate sau vertebrate. Un element cu care omul in modul cel mai logic ar trebui sa aiba o puternica legatura de respect, de admiratie si cu care sa traiasca in echilibru. Si bine-ar fi sa fie asa... caci realitatea dovedeste - si mai cu seama pe 'taramurile noastre mioritice' - ca situatia este cu totul alta, una de fapt extrem de trista. Este oare omul asa de nesabuit si de nepasator incat sa se intoarca impotriva naturii care i-a oferit si ii ofera in continuare viata? Din pacate, da. Omul vede padurea mai degraba ca pe o posibila sursa de venit, o resursa inepuizabila din care se serveste 'cine nu-i prost'. Si prefera sa ignore semnele care ne avertizeaza ca ne indreptam intr-o directie total gresita. Pentru ca pe primul loc pune castigul cat mai rapid cu efort minim, comoditatea, bunastarea materiala, fara sa aiba cea mai mica mustrare de constiinta in ceea ce priveste mostenirea pe care o lasa [sau poate n-o lasa] generatiei urmatoare: este vorba despre un egoism fara margini ce caracterizeaza din pacate majoritatea omenirii.
Romania a ajuns sa fie rusinea Europei in ceea ce priveste rata cu care dispare padurea: cu 3 hectare pe ora, 28.000 de hectare pe an... Cu cei sub 29% din suprafata tarii acoperita de paduri suntem mult sub media europeana de 42%. Nesimtirea pare sa fie cu atat mai crasa daca avem in vedere ca aprox. jumatate din suprafetele despadurite fac parte din ARII PROTEJATE. E ceva greu de digerat... In mod evident, mare parte din aceste taieri sunt efectuate in afara legii, dar, mai mult de atat, chiar si legea pare cateodata prea permisiva sau una care ofera diverse portite de scapare celor care stiu cum sa se miste... miscari serpuitoare, efectuate de viermi. Iata, daca acu' cateva decenii ne puteam lauda cu frumoasele noastre paduri si suprafetele vaste acoperite de acestea, azi nu poate decat sa ne fie jena.. Iar taierile continua cu o absoluta nerusinare. Oare ne vom opri doar cand am secerat chiar tot?
Iata, pe scurt motivele pentru care orice activitate care implica intr-un fel sau altul taierea copacilor, necesita mare precautie si atentie.
Chiar si o ramura a cultivarii ciupercilor poate fi socotita ca face parte din aceasta categorie: cea a cultivarii pe butuci de lemn, procedeu care necesita lemne sanatoase, pline de seva, nu de mult taiate. Evident, cultivatorul nu are ce face cu lemne uscate, putrede, mucegaite, cu iasca. Astfel, el se orienteaza dupa 'marfa' proaspata si de buna calitate. Este firesc in acest caz sa-si puna intrebarea daca merita sa faca aceste sacrificii sau poate inlocui butucii cu alt substrat. Cat sacrifica si cat castiga? Este la fel de firesc sa se intereseze - in caz ca-si cumpara lemn - care este provenienta lemnului si daca a fost obtinut cu respectarea legilor in vigoare. Caci la varianta sa se duca el sa fure lemnul din padure nici nu doresc sa ma gandesc...
Chiar si o ramura a cultivarii ciupercilor poate fi socotita ca face parte din aceasta categorie: cea a cultivarii pe butuci de lemn, procedeu care necesita lemne sanatoase, pline de seva, nu de mult taiate. Evident, cultivatorul nu are ce face cu lemne uscate, putrede, mucegaite, cu iasca. Astfel, el se orienteaza dupa 'marfa' proaspata si de buna calitate. Este firesc in acest caz sa-si puna intrebarea daca merita sa faca aceste sacrificii sau poate inlocui butucii cu alt substrat. Cat sacrifica si cat castiga? Este la fel de firesc sa se intereseze - in caz ca-si cumpara lemn - care este provenienta lemnului si daca a fost obtinut cu respectarea legilor in vigoare. Caci la varianta sa se duca el sa fure lemnul din padure nici nu doresc sa ma gandesc...
NL
|
