Esti nou pe acest site? Nu stii de unde sa incepi? Da click pe urmatorul link pentru a alege ce vrei sa citesti Incepe de aici

miercuri, 25 noiembrie 2015


Fructificarea & Maturarea


Fructificarea începe imediat după maturarea miceliului prin apariţia primordiilor de Pleurotus (la nivelul orificiilor sau inciziilor făcute pe suprafaţa sacilor) care la început apar sub forma unor mici butoni de nuanţă închisă la culoare şi care se deshid treptat pe parcursul dezvoltării lor sub formă de buchet. Durata este de cca. 4-10 zile în funcţie de specie, tulpină, condiţiile de microclimat, etc. In această etapă trebuie ţinut cont de factorii de microclimat

Condițiile de microclimat  diferă în funcție de specie şi tulpină. În tabelul 6 poți vedea condițiile caracteristice repartizate pe specii. Cultura simplă de Pleurotus nu necesită condițiile speciale prezentate în tabel, însă în acest caz recomand să se țină cont de rata de inoculare cu miceliu, care este ceva mai mare la Pleurotus eryngii (3%), temperatura la incubare care nu ar trebui să scadă sub 20 °C, aerisirea încăperii în timpul incubării, asigurarea umidității în aer a luminii şi stropirilor la fructificare şi maturare.

Temperatura – la P. ostreatus şi P. eryngii fructificarea e indusă la temperaturi joase; astfel o scădere bruscă a temperaturii (de la 25 °C  la 10 -15 °C) determină formarea de primordii la suprafața sacului gata colonizat. Această regulă este discutabilă deoarece în ziua de azi există tulpini pe piață care nu necesită astfel de şocuri termice. Fructificarea este mai puțin afectată de temperatură la P. florida, P. citrinopileatus, P. pulmonarius şi P. djamor.
Temperatura are un efect de schimbare a culorii pălăriei carpoforilor de Pleurotus: aceasta devină închisă la culoare la temperaturi scăzute şi se deschide la culoare la temperatură optimă. Temperatura optimă pentru obținerea de ciuperci de calitate este de 10-18 °C. Pleurotus eryngii produce carpofori de cea mai bună calitate la 13-18 °C pe când P. florida şi P. pulmonarius la 15-25 °C; P. citrinopileatus la 25-30 °C.

Umiditatea – acesta este momentul în care poți stropi sacii sau brichetele de Pleurotus cu jet fin de apă făcând uz de un vermorel sau pompă sub presiune. Din acest punct, primordiile se stropesc de 2-3 ori/zi până la recoltare. Dacă bureţii stagnează în creştere, se boţesc şi se usucă atunci stropirea s-a făcut insuficient.

Concentrația de CO2   pentru a evita uscarea primordiilor şi a ciupercilor tinere în plină dezvoltare trebuie evitată ventilaţia prea puternică mai ales dacă aerul e uscat, important este ca jetul de aer să nu fie dirijat direct pe sacii de cultură. Carpoforii de ciupercă expuşi la concentrație mare de CO2 produc picior lung şi pălării de dimensiune redusă şi picior mic cu pălărie mare la concentrații mici de CO2 (vezi fig. 1)

Lumina – Este indispensabilă în etapele de fructificare şi dezvoltare a carpoforilor de ciupercă. 


Fig. 1 Efectul temperaturii asupra culorii la pălăria de Pleurotus
Fig. 1 Efectul concentrației de CO2 asupra carpoforilor de Pleurotus: concentrație optimă (a); concentrație un pic prea mare (b); concetrație mare (c, d). 

Depozitarea si procesarea carpoforilor de Pleurotus
Carpoforii de Pleurotus imediat după recoltare se depozitează la frigider (2-4 °C) unde rămân în stare proaspătă 5-7 zile şi asta deoarece are loc o diminuare a proceselor fiziologice în carpoforul de ciupercă. După acest interval de timp carpoforul îşi pierde din calitate, moment în care începe un process de alterare din cauza coloniilor de bacterii şi fungi. Procesul de alterare debutează cu schimbarea în culoare a carpoforului, dezvoltarea unei pojghițe de miceliu la suprafața şi schimbarea gustului.
Dacă depozităm ciupercile la temperatura camerei se poate observa o creştere în temperatură a carpoforilor şi asta datorită intensificării metabolismului -se poate uşor observa când se depozitează mai mulți carpofori la un loc. Lăsaste la temperature camerei 12-24 ore ciupercile pierd din umiditate (au în compoziție 90% apă), îşi schimbă culoarea şi se uscă.

Unul dintre dezavantaje este că Pleurotus îşi pierde din prospețime în timp scurt şi din această cauză se vinde local şi nu se transportă la distanțe mari. Totuşi carpoforii pot fi deshidratați, astfel ei îşi păstrează calitatea şi pot fi depozitați pe o perioadă lungă de timp (până la doi ani).  Asfel piciorul de consistență fibroasă care nu se consumă poate fi uscat şi apoi măcinat se obține o pudră care poate fi folosită ca şi condiment. 
DACA TE INSCRII IN CLUB PRIMESTI ACCES LA 2 FILME:CULTURA PLEUROTUS & SHIITAKE

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Introdu adresa email

Informatia ta este in siguranta