Esti nou pe acest site? Nu stii de unde sa incepi? Da click pe urmatorul link pentru a alege ce vrei sa citesti Incepe de aici

joi, 19 noiembrie 2015


Dezinfectarea materialului celulozic


Am să-ți expun câteva metode ecologice care se folosesc la dezinfectarea substratului îainte de a fi inoculat sau însămânțat cu miceliu. Dacă ai mai cultivat ciuperci unele dintre aceste metode te vor surprinde deoarece probabil nu ştiai că şi aşa se poate. Puțină lume în România cunoaşte aceste metode, iar cei care le ştiu uneori preferă să le păstreze petru dânşii. Avantajul este că aplicate acestea pot să reducă costul şi timpul de pasteurizare în cazul în care te gândeşti să-ți faci o ciupercărie serioasă.
Dezinfectarea substratului este obligatorie şi are rolul de a pasteuriza sau steriliza conținutul din recipient; cu alte cuvinte elimină competitori precum alte specii de fungi sau bacterii din substrat şi oferă condiții optime pentru dezvoltarea miceliului de Pleurotus folosit la inoculare.

Dezinfectare la rece
1. Hidroxidul de calciu – cunoscut sub denumirea de ‚var stins’ este folosit pentru a ridica pH-ul din substrat peste valoarea 10, nivel la care are loc o pasteurizare sau o sterilizare naturală a substratului.  Nu orice tip de hidroxid de calciu este bun pentru pentru dezinfectarea substratului la rece ci doar cel cu conținut ridicat de calciu 90-95% şi cu conținut scăzut de magneziu sub 10%. Concentrația de peste 10% magneziu poate să inhibe dezvoltarea ciupercilor. Verifică ce scrie pe pachet înainte de acumpăra hidroxid de calciu.

Cum să faci:
a)  umple un recipient de capacitate (200 L) cu apă (cca 150L)
b)  adaugă 1.5 kg hidroxid de calciu (praf)
c)   adaugă aprox. 35 kg paie, rumeguş sau alt tip de material celulozic
d)  acoperă cu un capac
e)  lasă materialul la hidratat timp de 12-16 ore
f)   apoi scoate materialul celulozic gata hidratat aşează-l pe un grilaj şi lasă-l la scurs
g)  verifică umiditatea în substrat – asigura-te că e la valoare optimă
h)  după care poți să inoculezi substratul cu miceliu de Pleurotus

Notă: hidroxidul de calciu nu se aplică direct (sub formă de praf) în rețeta de substrat ci doar prin procedeul descris mai sus.

2.   Detergent/săpun – Dezinfectarea la rece se mai poate face şi cu detergent sau săpun. Nu crezi? Trebuie să încerci. Practic orice tip de săpun sau detergent de spălat funcționează. În plus reziduul de săpun nu rămâne în carpoforul de ciupercă ci este descompus şi asimilat de către aceasta.
3.   Cenuşa provenită prin arderea lemnului – e un alt agent folosit cu succes la dezinfectarea substratului pentru ciuperci. Practic se foloseşte aceeaşi metodă ca şi în cazul hidroxidului de calciu.
4.   Clorul – este un alt agent folosit cu succes la dezinfectarea substratului folosit la cultura de ciuperci. Nu rămâne în substrat ci se risipeşte în atmosferă îtr-un anumit interval de timp.
5.   Apa oxigenată – ca şi agent de dezinfectare se foloseşte dar mai rar deoarece s-a observat că afectează materialul genetic la ciupercile de cultură dând naştere la carpofori cu malformații.


Notă: dezinfectarea substratului la rece se mai poate realiza cu aport de PESTICIDE adăugate la substrat. NU îți recomand această metodă, deoarece Pleurotus are capacitatea de a acumula şi concentra substanțe toxice pentru organism pe care le găseşte în substrat sau atmosferă. În trecut se folosea formalină la tratarea substratului împotriva competitorilor şi mărirea productivității de ciuperci. După câteva zeci de ani s-a descoperit că formalina care conține formaldehidă este cancerigenă. Încă şi în ziua de azi mai sânt unii care îndeamnă pe alții să folosească aşa ceva în substrat. Teribil e că mulți se aprovizionează cu ciuperci de la supermarket fără să ştie ce conțin şi cum au fost crescute. De aceea îcurajez pe oricine să îşi producă propriile ciuperci şi să nu le cumpere din supermarket. 

Fig. 1 Dezinfectarea la rece se poate face cu cenuşă, hidroxid de calciu, 
detergent sau clor

Pasteurizarea substratului
1. Încalzirea substratului direct pe flacără – Materialul se introduce într-un recipient (de pildă un butoi metalic sau un cazan improvizat pentru fierberea apei) iar deasupra lui se pune un grătar care are rolul de a ține materialul sub apă pentru o îmbibare cât mai bună. Deasupra grătarului se vor aşeza greutăți, după care totul se acoperă cu un capac.
2. Opărirea cu apă fierbinte a materialului – În acest caz materialul se introduce într-un recipient iar deasupra lui se pune un grătar şi apoi se acoperă cu capac. 
Încălzeşte conținutul din butoi până ce temperatura apei ajunge la 80 – 85 °C şi încearcă să menții această temperatură timp de 2-4 ore. La o temperatură mai mică acordă mai mult timp acestui process.

Sterilizarea substratului
În cultura de Pleurotus sterilizarea substratului nu este un proces obligatoriu. Ba din contră sterilizarea materialului elimină şi bacteriile „bune” din substrat. Mă refer aici la comunități de bacterii care ajută la dezvoltarea miceliului în substrat. Substratul steril expus la incubat în mediu nesteril se infectează mult mai rapid decât dacă este pasteurizat. Procesul de sterilizare se face prin aport de abur în masa de substrat la o temperatură de 121 °C timp de 2-4 ore. 


Reglarea umiditatii in substrat
În sistemul gospodăresc şi nu numai o metodă menită să uşureze pregătirile pentru însămânţare este introducerea prealabilă a substratului într-un sac fabricat din plasă de sârmă prevăzută cu ochiuri suficient de mari pentru a permite scurgerea apei imediat după tratarea termică. Astfel printr-un sistem de pârgii acesta poate fi scos din cazan şi ţinut în aer pentru scurgerea apei. Acesta prezintă totodată avantajul că scoate tot materialul din butoi după etapa de tratare termică. Dacă nu ai la îndemână aşa ceva poți să foloseşti un grilaj aşezat pe un suport pe care să laşi materialul la scurs imediat după faza de dezinfectare. Materialul dezinfectat se mai poate lăsa pe o suprafaţă betonată curată (care se acoperă cu o folie de plastic), uşor înclinată pentru a permite scurgerea apei, sau pe o masă  special amenajată  pentru acest scop.

Notă: Dacă ai optat pentru pasteurizare sau sterilizare substratul trebuie lăsat la răcit până indică 20-27 °CEl se dispersează pe suprafaţă cât mai mare în strat cu grosime între 20-30 cm pentru o răcire cât mai rapidă. În plus, toate operaţiile pe care le întreprinzi de aici înainte (scurgerea, inocularea şi incubarea) trebuiesc realizate în condiţii de curăţenie tocmai pentru a evita infectarea substratului cu diferiţi germeni, mucegaiuri, bacterii care pot pune în pericol toată munca depusă în scopul cultivării bureţilor Pleurotus; tocmai de aceea  trebuiesc folosite recipiente şi unelte curăţate (pulverizate) în prealabil cu alcool de 70º sau spirt. De asemenea suprafeţele care vin în contact cu substratul se curăţă în prealabil cu clor. Mâinile se spală cu apă şi săpun, apoi se stropesc cu spirt sau se face uz de o pereche de mânusi chirurgicale.
În mod obligatoriu substratul trebuie verificat înainte de însămânţare. El ar trebui să indice aprox. 65 - 75% umiditate astfel:
·      strâns în mână să nu curgă apa din el;
·      mirosul trebuie să indice un substrat proaspăt umidificat şi nu un miros acru care indică început de descompunere.

Notă: Cum verifici dacă substratul a fost corespunzător umidificat? Apa nu trebuie să se acumuleze la fundul recipientului în care urmează să fie introdus.
DACA TE INSCRII IN CLUB PRIMESTI ACCES LA 2 FILME:CULTURA PLEUROTUS & SHIITAKE

1 comments:

  1. Bravooooooooooooo !!! foarte corect spus buna de tot reteta, pentru cine cunoaste eu o practic de mult timp .

    RăspundețiȘtergere

Introdu adresa email

Informatia ta este in siguranta