joi, 27 septembrie 2012


A taia sau a nu taia... copaci pentru culturile de ciuperci



Acesta este un articol gandit si redactat de catre D-nul: Nagy Levente (ecolog) invitat special pentru a-si impartasi ingrijorarea fata de AVIDA DOLLARS care sant interesati sa scoata profit din cultura de bureti pe butuci fara a tine cont de padure. 

Padurile, plamanii planetei pe care cu totii traim. Element important al ecosferei care ofera habitat, spatiu de viata, refugiu multor specii de ciuperci, plante, animale, fie ele nevertebrate sau vertebrate. Un element cu care omul in modul cel mai logic ar trebui sa aiba o puternica legatura de respect, de admiratie si cu care sa traiasca in echilibru. Si bine-ar fi sa fie asa... caci realitatea dovedeste - si mai cu seama pe 'taramurile noastre mioritice' - ca situatia este cu totul alta, una de fapt extrem de trista. Este oare omul asa de nesabuit si de nepasator incat sa se intoarca impotriva naturii care i-a oferit si ii ofera in continuare viata? Din pacate, da. Omul vede padurea mai degraba ca pe o posibila sursa de venit, o resursa inepuizabila din care se serveste 'cine nu-i prost'. Si prefera sa ignore semnele care ne avertizeaza ca ne indreptam intr-o directie total gresita. Pentru ca pe primul loc pune castigul cat mai rapid cu efort minim, comoditatea, bunastarea materiala, fara sa aiba cea mai mica mustrare de constiinta in ceea ce priveste mostenirea pe care o lasa [sau poate n-o lasa] generatiei urmatoare: este vorba despre un egoism fara margini ce caracterizeaza din pacate majoritatea omenirii. 
    Romania a ajuns sa fie rusinea Europei in ceea ce priveste rata cu care dispare padurea: cu 3 hectare pe ora, 28.000 de hectare pe an... Cu cei sub 29% din suprafata tarii acoperita de paduri suntem mult sub media europeana de 42%. Nesimtirea pare sa fie cu atat mai crasa daca avem in vedere ca aprox. jumatate din suprafetele despadurite fac parte din ARII PROTEJATE. E ceva greu de digerat... In mod evident, mare parte din aceste taieri sunt efectuate in afara legii, dar, mai mult de atat, chiar si legea pare cateodata prea permisiva sau una care ofera diverse portite de scapare celor care stiu cum sa se miste... miscari serpuitoare, efectuate de viermi. Iata, daca acu' cateva decenii ne puteam lauda cu frumoasele noastre paduri si suprafetele vaste acoperite de acestea, azi nu poate decat sa ne fie jena.. Iar taierile continua cu o absoluta nerusinare. Oare ne vom opri doar cand am secerat chiar tot?
    Iata, pe scurt motivele pentru care orice activitate care implica intr-un fel sau altul taierea copacilor, necesita mare precautie si atentie.
Chiar si o ramura a cultivarii ciupercilor poate fi socotita ca face parte din aceasta categorie: cea a cultivarii pe butuci de lemn, procedeu care necesita lemne sanatoase, pline de seva, nu de mult taiate. Evident, cultivatorul nu are ce face cu lemne uscate, putrede, mucegaite, cu iasca. Astfel, el se orienteaza dupa 'marfa' proaspata si de buna calitate. Este firesc in acest caz sa-si puna intrebarea daca merita sa faca aceste sacrificii sau poate inlocui butucii cu alt substrat. Cat sacrifica si cat castiga? Este la fel de firesc sa se intereseze - in caz ca-si cumpara lemn - care este provenienta lemnului si daca a fost obtinut cu respectarea legilor in vigoare. Caci la varianta sa se duca el sa fure lemnul din padure nici nu doresc sa ma gandesc...
    NL

vineri, 21 septembrie 2012


Ciupercaria din Saveni (Botosani)


Domnul Rotariu Marius din orasul Saveni (jud Botosani) cultiva ciuperci din anul 2007 iar concluzia dansului este foarte simpla: 'pacat ca nu se profileaza mai multi pe cresterea de ciuperci ca marea majoritate de cum dau de putin mai greu se lasa pagubasi..' In prezent domnul Rotariu Marius cultiva ciuperci Pleurotus cu succes si intentioneaza sa-si extinda afacerea.

Cultura de Pleurotus. Foto: Rotariu M.
Povestea dansului mi s-a parut deosebit de interesanta si am hotarat sa o postam in Clubul Ciupercarilor pentru cei dornici sa invete cate ceva din aceasta. Pentru ca doar cunoscand povestea altor cultivatori de ciuperci care au reusit sa-si faca propria afacere din asa ceva iti vei pastra motivatia si vei trece mai usor peste greutatile care in mod inevitabil (vrei nu vrei) apar.

"De la varsta de 20 de ani am incercat mai multe mici afaceri: magazin mixt,discobar si chiar un atelier de confectii.In cele din urma am ajuns la concluzia ca cele mai mari satisfactii financiare si personale sunt aduse de productia proprie. Am ales ciupercile deoarece nu cunosc in zona alti producatori si piata de desfacere este mult mai larga,un alt motiv ar fi perioada scurta de la investitie la profit.In 2007 am inceput sa cultiv ciuperci champignon cu compost cumparat de la Iasi de la dl.ing Paduraru apoi am continuat cu ciuperci Pleurotus ostreatus.Consider ca de la o mica afacere ar putea ajunge la o afacere de succes atata timp cit se persevereaza indiferent de greutatile intalnite pe parcurs. Personal am investit timp, bani, munca si sperante si sper sa realizez curand ceea ce-mi doresc adica sa ajung la o productie mult mai mare.

Ceea ce mi se pare interesant la aceasta poveste este faptul ca dupa cateva tentative de a scoate profit din ceva (magazin mixt, dicobar si atelier de confectii) dupa cum povestea zice dansul s-a oprit la cultura de ciuperci. De ce? Este mai rentabil sa cultivi ciuperci decat sa ai un magazin mixt, o discoteca sau un mic atelier de confectii? Din cate se poate observa, cultura de ciuperci are potential insa acesta este putin exploatat in Romania. Multi incearca dar nu persevereaza. Oricum pana la urma cultura de ciuperci nu se potriveste oricui ci mai degraba celor pregatiti sa lupte chiar daca apar probleme."


Imediat dupa lansarea mesajului: POVESTEA TA CONTEAZA, am primit o alta poveste de la Domnul Bogdan Vaduva din Calimanesti (Jud Valcea) care spune asa:

Sunt la prima abatere incercand cu Pleurotus. Am obtinut deja prima recolta si sunt multumit.
Am luat miceliu de la Oradea pentru 1000kg compost . Am impartit totul in doua sarje la 15 
zile diferenta si acum astept a prima recolta din a doua sarja. Compostul l-am realizat numai din 
talas de fag (130 kg talas uscat -aprox.500 kg compost umezit) Am pus Dithane 150Gr. in apa pentru o sarja de 500 kg ,apoi 8 kg ipsos si 12 kg var, apoi am amestecat miceliul . 
Nu mi se pare greu ci fascinant sa vezi cum dupa 30 zile apar ciupercile.
Cu stima 
Bogdan Vaduva 
Calimanesti -Valcea

vineri, 14 septembrie 2012


Dezinfectarea compostului cu chimicale: solutia ideala?


Dezinfectarea chimica a compostului destinat culturii de ciuperci este un obicei des intalnit mai ales in cultura intensiva a ciupercilor. Imi pun intrebarea daca cei care adopta astfel de practici sant constienti de posibilele efecte negative asupra sanatatii? Am impresia ca multi nu stiu acest lucru sau in mod intentionat se fac ca nu stiu. Alte intrebari care imi trec prin gand acum: Ce siguranta am ca ciupercile pe care le cumpar din magazin si le consum in mod obisnuit cu familia mea nu contin chimicale?


Incerc sa raspund la ultima intrebare: N-AM NICI O SIGURANTA! Gandindu-ma la dezavantajul de a cumpara din magazin ciuperci care arata bine dar fara sa stiu ce chimical 'ascuns' zace in ele incerc sa ma gandesc la avantajele cultivatorului de ciuperci, care obsedat de productie si profit cauta calea cea mai scurta de a face bani, fara a tine cont insa de efectele pe care aceste ciuperci iesite din compostul tratat chimic il pot avea asupra sanatatii.Inca demult acest lucru mi-a trezit interesul de a cultiva ciuperci pentru consum propriu care imi da SIGURANTA ca ceea ce consum este sanatos. Oricum, Ciuperca de market & sanatatea este o reala problema la care toti cei ce isi fac proviziile de la magazin trebuie sa se gandeasca.

Efectele chimicalelor din compost asupra sanatatii
Dupa cum am mai spus-o Pleurotus ostreatus este o ciuperca larg cultivata, cu proprietati nutritive si medicinale deosebite insa aceasta specie in particular poate reprezenta un factor de risc atunci cand este cultivata de catre AVIDA DOLLARS. Pleurotus ostreatus are capacitatea de a acumula substante chimice intalnite in substrat cat si in aer. De aceea se recomanda cultivarea acestei specii in medii nepoluate. Consumata in mod obisnuit aceasta ciuperca rasarita dintr-un substrat tratat chimic face ca aceste substante sa se acumuleze in organism iar odata cu inaintarea in varsta in conditii de imunitate scazuta sa explodeze sub forma de boli (inclusiv cancer).
Ei bine! vei spune, chiar toate solutiile folosite la dezinfectarea substratului pot cauza boli?
Parerea mea este urmatoarea: depinde de substanta sau substantele folosita(e) in procesul de dezinfectare si mai depinde (pe langa alti factori) si de specia care se cultiva (daca aceasta are sau nu capacitatea de a acumula anumite substante toxice, metale grele, etc).

Exista si metode de tratare a substratului destinat culturii la rece fara chimicale si fara a trata termic substratul, in plus sant eficiente impotriva mucegaiurilor verzi si a bacteriilor daunatoare din substrat. Aceste metode sant prezentate in cursul Cultura ciupercilor Pleurotus facuta simplu

Personal nu am tratat chimic compostul pentru cultura niciodata, deoarece prefer cultura facuta in mod sanatos chiar daca prezinta risc de infectare mai mare si necesita mai multa munca.
Cultivatorul dornic de profit, neinformat si fara sa tina cont de aspectele referitoare la sanatate incearca sa simplifice metoda de cultura sarind peste anumiti pasi cum ar fi tratarea termica a  substratului. De ce sa depui energie si timp ca sa mai faci un pas in plus si sa obtii un produs sanatos cand poti folosi pesticide pentru a obtine productie marita in timp scurt dar un produs nesanatos?

Cativa dintre aditivii folositi la tratarea compostului 
Cateva dintre substantele folosite la dezinfectarea compostului destinat culturii ciupercilor includ: fungicide (Formalina, Fundazol, Benlate, Topsin, Bavistin, Ridol, Morestan, etc), insecticide (Vertimec, Mospilan, Fastac, Dimilin, etc) si alti agenti de dezinfectare (Perasafe, Piatra Vanata, Perhidrol, Var nestins, Var stins, etc).

Formalina
Formalina este un fungicid folosit multi ani de catre anumiti cultivatori dintre care care in prezent s-au razgandit si nu il mai folosesc deaorece s-a descoperit ca este carcinogen (adica poate provoca cancer la cei care consuma ciuperci tratate cu aceasta substanta). O alta poveste care imi rasare in minte este clasica poveste a piramidonului (pe care probal stiti ca a fost retras de pe piata deoarece dupa cateva zeci de ani de folosinta s-a descoperit ca poate provoca cancer).

Benlate, Morestan si Bavistin
In cobinatie aceste substante pot duce la reactii chimice posibil periculoase la care nici macar nu ne putem gandi in prezent. Acestea combinate in anumite concentratii fac posibila cultura ciupercilor fara tratare termica a substratului insa eu personal nu sant de acord cu folosirea lor. Poate intr-o buna zi ne trezim ca si aceste substante sant carcinogene, iar noi le-am folosit zeci de ani de zile fara sa stim acest lucru.


Perasafe
Este o pulbere compusa din acid paracetic, ioni peracetyl si peroxid de hidrogen. Desi prezinta un efect de dezinfectare bun impotriva sporilor de ciuperci, bacteriilor si a virusilor nu recomand acest produs la prepararea compostului destinat culturii de ciuperci. In primul rand poate influenta pH-ul din substrat si ulterior poate afecta negativ devoltarea miceliului de ciuperca.


Dintre toate aceste substante ce imi inspira totusi cat de cat incredere sant urmatoarele: Varul, Piatra Vanata si Perhidrolul.

Perhidrolul
Perhidrolul nu este altceva decat apa oxigenata (folosita la albirea oaselor, decolorarea parului, tratarea ranilor, etc) care odata administrat la substratul de cultura are un efect dezinfectant si se descompune in oxigen si apa, care in mod logic nu pericliteaza sanatatea. Pentru prima data apa oxigenata a fost testata ca si aditiv la compostul de cultura de catre cercetatorul american Randall Rush Wayne in 1993 iar la ora actuala este folosita de catre cultivatori din peste 90 de tari.
Desi poate fi obtinuta pe cale naturala, este bine de stiut ca apa oxigenata din comert se obtine pe cale chimica. O putem gasi in comert in concentratie de 3-6%. Totusi unul dintre dezavantaje este stabilirea concentratiei optime care sa fie eficienta in dezinfectarea substratului dar sa nu afecteze miceliul de ciuperca care se doreste a fi cultivata. Ce trebuie sa stiti este ca apa oxigenata NU are efect asupra mucegaiurilor verzi deja stabilizate in substrat, ea are un efect deinfectant generalizat care inlatura spori si organisme unicelulare (precum bacterii sau virusi). Apa oxigenata nu se preteaza a fi folosita fara pasteurizarea prealabila a substratului.

Metoda de cultura cu Perhidrol descrisa de Dr Randall Wayne

A. Prepararea substratului

  1. Dezinfecteaza o galeata de 19 litrii cu capac folosind apa clocotita
  2. Introdu in interior 3,5 kg pelleti din lemn de esenta tare sau 2,7-2,9 kg pelleti din lemn de esenta moale
  3. (Administreaza suplimente nutritive la substrat in concentratia dorita)
  4. Administreaza amendamentul (ipsos sau var) in concentratie de 3-4%
  5. Ia o oala si fierbe in ea 3,5 litrii apa la o cantitate de 4 kg pelleti din lemn de esenta tare
  6. Dupa un clocot introdu apa peste substratul din galeata, pune capacul si amesteca continutul acesteia
  7. Pune deoparte galeata cu substrat la racit pentru cateva ore
  8. Intr-o alta oala fiebe alti 3,5 litrii de apa. Dupa un clocot ia oala de-oparte si lasa apa din interior sa se raceasca
  9. Intr-o cana dezinfectata in prealabil introdu 1/2 apa oxigenata in concentratie de 3% apoi toarna continutul acesteia la apa gata racita din oala
  10. Apoi amesteca continutul din oala cu cel din galeata. [Aceasta metoda este creata pentru cantitati exacte de compost si apa fara a preciza regim de umiditate optim, insa eu va recomand sa reglati umiditatea in cazul in care este nevoie]

B. Inocularea

  1. Introdu miceliul in galeata cu substratul gata pregatit
  2. Introdu continutul din galeata in saci menajeri 
  3. Leaga la gat sacii facand un nod si introdu-i intr-o cutie de carton [Eu personal as pune un buson de vata sau as aplica orificii pe partile laterale sau superioare ale sacului pentru facilitarea circulatiei gazelor]
  4. Apasa usor continutul din saci pentru a compactiza continutul din saci
  5. Din acest punct se trece la faza standard de incubare

Varul si Piatra Vanata (Sulfatul de cupru)
Sant buni dezinfectanti insa acestia sant adaugati in mod normal la substrat in proportii fixe in functie de reteta folosita. In plus compostul necesita tratament termic.


CONCLUZIE

Calea cea mai sigura este si ramane metoda traditionala de pasturizare a substratului nutritiv destinat culturii de ciuperci. Chiar daca aceasta presupune productie modesta si munca pe masura macar rezultatul final este un produs sanatos. Din cate am observat exista in principiu doua categorii de oameni: care nu vor sa se inbolnaveasca si aleg varianta culturii ecologice a ciupercilor pentru consum propriu. Pe de alta parte exista acei oameni care aleg sa faca afacere din cultura de ciuperci si urmaresc doar productie mare si profit la fel desi le pun in pericol sanatatea altora si fac acest lucru in mod constient sau din lipsa de informatii.
Daca vrei sa faci afacere din cultura de ciuperci poti incerca metoda cu perhidrol, care in mod logic prezinta cat de cat o siguranta. Daca tii la sanatatea ta, cultiva ciupeci pentru altii asa cum ai cultiva pentru tine si pentru familia ta. Nu risca sa-i inbolnavesti pe altii de dragul de a face profit.



AFLA NOUTATILE DIN CLUBUL CIUPERCARILOR

Introdu adresa email

Informatia ta este in siguranta